duminică, 31 mai 2009
INTO THE WILD
Un film extraordinar ce merita vazut! E vorba despre dorinta de evadare ce se afla in fiecare dintre noi.Doar ca nu toti avem curajul.Acest tanar a avut curajul.E inspirat din fapte reale..Pentru mine e unul dintre cele mai bune filme pe care le-am vazut.Iar regizorul Sean Penn merita toate aplauzele.Si daca gasiti careva si cartea "JON KRAKAUER- INTO THE WILD" spuneti-mi si mie plz :D mersi
enjoy! :)
luni, 11 mai 2009
joi, 7 mai 2009
In spatele unui vis
Nu are nevoie de comentarii din partea mea asa ca i'll pass. Desi poza e facuta cam prost din pacate, altfel sunt culorile in realitate.ca de obicei... :Pteh: ulei pe panza ;dim: 90/90cm
1 mai la Vama Veche
........Nu mai stiu, eram beat! :| sau..... marea m-a trezit.Parca am fost intr-o stare continua de contemplare a propriilor vise,ce se amestecau cu briza marii.Valurile ei se izbeau de stancile sufletului meu dandu-mi o sensatie de neliniste, dar nu in sensul rau.Priveam aglomeratia beata si ma gandeam ce poveste de dragoste se va crea in seara ce urmeza.Pe ce oameni marea ii va aduce impreuna.In alte veri am vazut si nunti la Vama Veche,fapt ce m-a impresionat foarte mult.Dar nu cred ca vom mai vedea la cum decurg lucrurile.Vama este, sau mai bine zis era, acel satuc linistit la malul marii unde libertatea isi iesea din granitele societatii, unde iubeai tot ce era in jur fara ca nimeni sa te condamne,unde iti tremura inima de dor in nisipul rece asteptand cu nerabdare rasaritul.Locul unde veneam toti de la marele oras cu corturile in spate si sufletul la gura sa ne cautam linistea printre scoici si apa sarata.Dar cum toti ne-am cautat linistea in acelasi loc totul a devenit haotic.Un loc asa mic nu ne poate pastra linistea la toti.E prea mult.Acest coltisor de plaja este asaltat de valurile societatii,sufocand fiecare farama de vis ascunsa in nisip.Acum, mai ales de 1 mai, o sa gasiti televiziune,politie,PET-uri de bere,suc etc.., sticle de vodka,corturi, conserve, cocalari ce se uita dupa "roackeritze" in speranta ca .... sincer nici eu nu imi dau seama care e,-- tarabe cu "suveniruri" fel si fel... preturi mari, gramezi mici sau mari de gunoi pe plaja, sticle goale sau PET-uri ce plutesc inert pe apa marii,alaturi de un izopren sau punga de chipsuri, sau de ce nu de shaworma. Iar noaptea alinierea, ca la toaleta e scump... haideti sa ne pisam toti in mare ca doar la cata apa e nici nu se simte,nu? In final, ramane tot la alegerea noastra sa vedem si sa intelegem acest loc.Ca sa mearga lucrurile cum au fost, e imposibil din punctul meu de vedere.Nu poti educa o tara intreaga "just like that".Doar sa incercam sa fim mai responsabili si sa facem in asa fel incat sa nu ajunga precum Costinestiul. THINK AGAIN ;)
miercuri, 6 mai 2009
Indiferenta unui vis
Din abisul nemarginit al lumii se inalta globul de foc ce isi trimitea primele raze spre corpul palid al baiatului, desenand umbre pe asfaltul rece al soselei. Adidasii vechi din picioarele lui se tarau pe drumul ce ducea nicaieri scotand un zgomot usor enervant.Dar pe el nu il deranja, si nici pe celelalte elemente ce il inconjurau, fosnetul spicelor de grau de pe marginea drumului se amestecau cu sunetul papucilor si se pierdeau in vazduhul umed al diminetii. In acea "liniste" se auzeau toate sunetele naturii pe care el in Oras nu le auzise din cauza zgomotelor umane ce le acoperau cu desavarsire.Avea in suflet acea senzatie de libertate absoluta iar aerul proaspat o intretinea perfect.Soarele deschidea cu fiecare secunda albastrul cerului. Nu stia ce zi sau ce ora era, pur si simplu calca lenes pe mijlocul soselei catre celalalt orizont al lumii.Incepuse sa isi aminteasca de Oras si se gandea de ce a plecat de acolo , dar nu se intreba unde merge.Ii venea imaginea vaga si contorsionata a iubitei in minte. Isi amintea de blocul ei cu tencuiala scorojita de o un ocru palid, de strada ei ingusta cu foarte putini copaci , de mirosul parfumului ei de dimineata combinat cu gazele de la toba de esapament a masinilor. Nu reusea insa sa isi aminteasca ultima lor convesatie, sau cand a strans-o ultima oara in brate ci doar lacrimile ce ii se scurgeau incet pe obrazul proaspat demachiat.
In acea seara de mai cand indiferenta l-a cuprins si vroia ceva mai mult.Simtea nevoia noului cum ii inunda fiecare celula sanguina.Nu ii pasa de iubirea si sinceritatea ei. Se gandea la fata cea noua ce traversase Soseaua in acea dimineata si ii aruncase o privire starnindu-i senzatia noului. Cauta inconstient o solutie de evadare din actuala relatie. Incepuse sa ii fie frica de el insusi si deveni confuz.Isi aprinse o tigara si incepuse sa se gandeasca privind la papusa de canepa, pe marginea canapelei din camera ei .Ea nu era acasa.Plecase sa ii cumpere iubire, ca sa mai ramana cu ea, pentru ca simtea si ea ca ceva nu e in regula.El umbla disperat prin Oras cautand fata ce ii starni senzatia noului pentru ca ii placea acea senzatie iar iubirea fetei nu mai avea putere asupra lui.O intalnise din nou tot la acea trecere iar ea ii pasa subtil un biletel in palma fara sa scoata vreun cuvant.Pe el scria "Vino la copacul batran de la Sosea in 3 ore" .Se facura noapte.El se pregati pe ascuns si pleca intr-o graba, neglijand intrebarile si cina iubitei ingrijorate. Iesise pe strazile aglomerate si pline de masini,fum,oameni,magazine,animale ratacite. Sunetul masinilor ce il depaseau cu viteza ii dadeau o senzatie de rau augur.Simtea fiori puternici pe spate si isi privea umbra de pe asfalt cum oscila haotic odata cu felinarele strazii. Se indrepta spre bulevard si apoi spre Sosea gafaind zgomotos. Incepuse deja sa se zaresca copacul batran iar adrenalina crescuse in el intr-un ritm accelerat.Imaginea iubitei se distorsiona la fel de repede in mintea lui.Era nerabdator si avea atat de multe de spus dintr-o data.Privi ceasul de la mana stanga si isi daduse seama ca intarziase 10 minute.Ajungand in dreptul copacului dadu sa traverseze strada spre el cand zarise un caine maidanez slab ce adulmeca copacul.Un taxiu galben deschis cu geamuri fumurii ii taiase calea si se opri din traversat iar apoi masina aluneca din cauza vitezei si se izbi violent peste trupul animalului iar un zgomot asurzitor de o nuanta apocaliptica se propaga in aer.Totul se petrecuse in cateva fractiuni de secunda. Baiatul ramase nemiscat pe partea cealalta a Soselei, cu un val rece de fiori zguduindu-i toate simturile.Fata nu mai aparuse iar acest animal a murit in locul lui.Incerca sa caute o logica dar nu reusea.Se intinse pe bordura si fuma incet ultima tigara din pachet lasand fumul sa se amestece cu cel din aer. Un vant extrem de puternic incepu sa bata ravasind totul in calea sa.Privi speriat spre cer dar nu putea zari nimic din cauza luminilor puternice din oras. Apoi zarise chipul fetei inaintand senin spre el.Se ridica si incepu sa strige disperat catre fata,cu o oarecare ura in glas,dar primii stropi de poaie deja ii se izbeau de fata.Totul de apropia de o coliziune greu de imaginat.Tabloul devenea din ce in ce mai apocaliptic, spintecand si resturile masinii si copacul cel batran ce se inclina gata sa cada.Arunca o ultima privire spre taxiul spulberat incercand sa realizeze ce este inauntru dar nu mai apuca.Toate gandurile din mintea lui circulau cu o viteza mai mare decat cea a vantului de afara.Tamplele au inceput sa ii pulseze iar inima sa ii bata haotic.Simtea cum o stare de somnolenta il cuprinde.Totul in jurul lui zbura si era smuls de vant dar el si fata cu chip senin ce inainta erau parca intacte.Starea de somnolenta si ameteala il cuprinsese si mai rau iar amalgamul neomogen de vise si amintiri se propaga in interiorul sau tot mai accentuat.Dintr-o data privi chipul fetei ce era la daor zece metri de el si cazu brusc la pamant.
Dar apoi se trezeste pe marginea drumului amintirilor lui sub cerul albastru langa lanul de grau auriu iar stropii de lacrimi ii se prelingeau pe obrazul palid.Pe aceasta sosea nici o masina nu mai circula,iar el ramase singur si isi amintise tot. Fusese un indiferent si asta a facut sa piarda ce a iubit si l-a iubit cel mai mult pe lumea asta. Se ridica cuprins de o manie sfasaietoare si alerga spre apus cu toata forta pe care o avea gandiind ca acolo este Orasul.A inchis ochii si se gandea la iubita lui.Nu ii mai pasa de zgomotele pasnice ale naturii sau de cele ale adidasilor ci pur si simplu alerga.Isi dadea seama ce iluzie a fost fata aceea noua cu chip senin,la fel ca toate sentimentele pentru ea,daca le putea numi sentimente .Si ce naiv a putut fi el.Vroia sa ajunga la iubita lui sa ii spuna tot si sa mai repare ceva.Dar orasul era prea departe iar ce nu stia era ca fata pe care o iubea a plecat grabita cu taxiul - departe de lumea lui cu o sacosa plina de iubire si cu o cantitate incomensurabila de vise cautandu-l tot pe el. Acum soarele alerga mai repede pe cer decat el catre apus si catre Oras lasandu-l neputiincios si singur in urma.Cu lacrimile in ochi si gafaind, a avut din nou aceeasi senzatie de somnolenta si ameteala si s-a oprit, aplecandu-se si sprijinindu-si mainile de genunchi si privind spre asfaltul gri al soselei pustii.Auzi zgomote de tocuri in departare dar nu isi dadea clar seama ce puteau fi. Avea mintea prea confuza ca sa mai creada ceva.Decise totusi sa isi ridice fruntea transpirata si sa priveasca in directia din care venea zgomotul. - Si din nou se conturase acelasi chip senin al fetei noi venind spre el in viteza cu un alt biletel mototolit in mana.
In acea seara de mai cand indiferenta l-a cuprins si vroia ceva mai mult.Simtea nevoia noului cum ii inunda fiecare celula sanguina.Nu ii pasa de iubirea si sinceritatea ei. Se gandea la fata cea noua ce traversase Soseaua in acea dimineata si ii aruncase o privire starnindu-i senzatia noului. Cauta inconstient o solutie de evadare din actuala relatie. Incepuse sa ii fie frica de el insusi si deveni confuz.Isi aprinse o tigara si incepuse sa se gandeasca privind la papusa de canepa, pe marginea canapelei din camera ei .Ea nu era acasa.Plecase sa ii cumpere iubire, ca sa mai ramana cu ea, pentru ca simtea si ea ca ceva nu e in regula.El umbla disperat prin Oras cautand fata ce ii starni senzatia noului pentru ca ii placea acea senzatie iar iubirea fetei nu mai avea putere asupra lui.O intalnise din nou tot la acea trecere iar ea ii pasa subtil un biletel in palma fara sa scoata vreun cuvant.Pe el scria "Vino la copacul batran de la Sosea in 3 ore" .Se facura noapte.El se pregati pe ascuns si pleca intr-o graba, neglijand intrebarile si cina iubitei ingrijorate. Iesise pe strazile aglomerate si pline de masini,fum,oameni,magazine,animale ratacite. Sunetul masinilor ce il depaseau cu viteza ii dadeau o senzatie de rau augur.Simtea fiori puternici pe spate si isi privea umbra de pe asfalt cum oscila haotic odata cu felinarele strazii. Se indrepta spre bulevard si apoi spre Sosea gafaind zgomotos. Incepuse deja sa se zaresca copacul batran iar adrenalina crescuse in el intr-un ritm accelerat.Imaginea iubitei se distorsiona la fel de repede in mintea lui.Era nerabdator si avea atat de multe de spus dintr-o data.Privi ceasul de la mana stanga si isi daduse seama ca intarziase 10 minute.Ajungand in dreptul copacului dadu sa traverseze strada spre el cand zarise un caine maidanez slab ce adulmeca copacul.Un taxiu galben deschis cu geamuri fumurii ii taiase calea si se opri din traversat iar apoi masina aluneca din cauza vitezei si se izbi violent peste trupul animalului iar un zgomot asurzitor de o nuanta apocaliptica se propaga in aer.Totul se petrecuse in cateva fractiuni de secunda. Baiatul ramase nemiscat pe partea cealalta a Soselei, cu un val rece de fiori zguduindu-i toate simturile.Fata nu mai aparuse iar acest animal a murit in locul lui.Incerca sa caute o logica dar nu reusea.Se intinse pe bordura si fuma incet ultima tigara din pachet lasand fumul sa se amestece cu cel din aer. Un vant extrem de puternic incepu sa bata ravasind totul in calea sa.Privi speriat spre cer dar nu putea zari nimic din cauza luminilor puternice din oras. Apoi zarise chipul fetei inaintand senin spre el.Se ridica si incepu sa strige disperat catre fata,cu o oarecare ura in glas,dar primii stropi de poaie deja ii se izbeau de fata.Totul de apropia de o coliziune greu de imaginat.Tabloul devenea din ce in ce mai apocaliptic, spintecand si resturile masinii si copacul cel batran ce se inclina gata sa cada.Arunca o ultima privire spre taxiul spulberat incercand sa realizeze ce este inauntru dar nu mai apuca.Toate gandurile din mintea lui circulau cu o viteza mai mare decat cea a vantului de afara.Tamplele au inceput sa ii pulseze iar inima sa ii bata haotic.Simtea cum o stare de somnolenta il cuprinde.Totul in jurul lui zbura si era smuls de vant dar el si fata cu chip senin ce inainta erau parca intacte.Starea de somnolenta si ameteala il cuprinsese si mai rau iar amalgamul neomogen de vise si amintiri se propaga in interiorul sau tot mai accentuat.Dintr-o data privi chipul fetei ce era la daor zece metri de el si cazu brusc la pamant.
Dar apoi se trezeste pe marginea drumului amintirilor lui sub cerul albastru langa lanul de grau auriu iar stropii de lacrimi ii se prelingeau pe obrazul palid.Pe aceasta sosea nici o masina nu mai circula,iar el ramase singur si isi amintise tot. Fusese un indiferent si asta a facut sa piarda ce a iubit si l-a iubit cel mai mult pe lumea asta. Se ridica cuprins de o manie sfasaietoare si alerga spre apus cu toata forta pe care o avea gandiind ca acolo este Orasul.A inchis ochii si se gandea la iubita lui.Nu ii mai pasa de zgomotele pasnice ale naturii sau de cele ale adidasilor ci pur si simplu alerga.Isi dadea seama ce iluzie a fost fata aceea noua cu chip senin,la fel ca toate sentimentele pentru ea,daca le putea numi sentimente .Si ce naiv a putut fi el.Vroia sa ajunga la iubita lui sa ii spuna tot si sa mai repare ceva.Dar orasul era prea departe iar ce nu stia era ca fata pe care o iubea a plecat grabita cu taxiul - departe de lumea lui cu o sacosa plina de iubire si cu o cantitate incomensurabila de vise cautandu-l tot pe el. Acum soarele alerga mai repede pe cer decat el catre apus si catre Oras lasandu-l neputiincios si singur in urma.Cu lacrimile in ochi si gafaind, a avut din nou aceeasi senzatie de somnolenta si ameteala si s-a oprit, aplecandu-se si sprijinindu-si mainile de genunchi si privind spre asfaltul gri al soselei pustii.Auzi zgomote de tocuri in departare dar nu isi dadea clar seama ce puteau fi. Avea mintea prea confuza ca sa mai creada ceva.Decise totusi sa isi ridice fruntea transpirata si sa priveasca in directia din care venea zgomotul. - Si din nou se conturase acelasi chip senin al fetei noi venind spre el in viteza cu un alt biletel mototolit in mana.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
