miercuri, 29 iulie 2009

Cheile Nerei

Locul in care te impletesti cel mai bine cu natura.Cel putin asa am simtit eu.Fara telefon,fara semnal,fara portofel,fara claxoane,fara gaz de masini, fara bannere cu reclame,fara blocuri,fara cabluri si fara internet.Doar hainele de pe mine, un foc mic, padurea, cantecul frunzelor si cerul inundat de stele,ca o panza neagra pe care un pictor a stropit aleatoriu cu alb dand nastere unei lucrari fara pret la care oamenii i-au dat titlu.Fluviul de masini ce il stiam a fost inlocuit de apa maronie a Nerei.Crengile trosnesc in foc.Stau pe un bustean si privesc la Lucrarea de deasupra.Din cand in cand cate o stea de jar se desprinde din varful focului plecand spre Lucrare,parca incercand sa o completeze.Dar nici una din ele nu reuseste.Se stinge pe drum.Stau si tot ce pot sa fac este sa gandesc.Sa ma gandesc la momentul in care am facut cunostinta cu senzatiile ce acest loc le-a putut oferi.Inot contra curentului pe Nera si cand obosesc imi dau drumul si las curentul sa ma duca unde vrea.Ma simt manipulat de natura si imi place.Merg asa vreo o suta de metri si ma opresc.Nu imi pasa daca ma zgarii in vreo piatra sau daca ma lovesc.Senzatia de libertate e prea mare ca sa o las.Ma opresc,ma ridic in picioare,iar apa imi ajunge pana la jumate,ma intorc contra curentului si tot ce vad in fata mea e un versant de peste trei sute de metri de stanca ce se inalta autoritar.Curentul apei imi mangaie pieptul,iar eu ma simt mai puternic decat oricine.Natura iti da senzatia puterii,nu banul.Imi intind mainile si imi vine sa strig cat pot de tare.E divin, am vazut undeva ca in viata nu e neaparat important sa fi puternic ci sa te simti puternic.Pentru 3 zile ma voi simti ca un urs sau porc mistret sau pot fi chiar si vipera sau stanca sau doar apa si vant.Ma voi contopi cu tot si voi uita de tot.Dupa o zi de catarat pe munti,de mers prin padure,fie ziua fie noaptea(do not try this) ,dupa coborat cu coarda pe stanca in Lacul Dracului(try this), un alt miracol al naturii,si dupa tot inotul simt cum somnul se instaleaza in mine incet.Focul imi mangaie fata si ma face sa imi mijesc ambii ochi.Senzatiile ce le-am trait se acomodeaza in mine si se culca.Eu inca nu ma pot desprinde de acest loc care te face sa apreciezi viata si fiecare clipa a ei.Te incetineste fortat,iti da cateva palme si te face sa vezi ce ai cu adevarat in jurul tau.Ma duc intr-un final spre cort,nici nu e tarziu,cativa prieteni de ai mei mai raman.Deschid usa cortului si ma arunc in sac,cortul e gaurit si aerul rece de munte imi inunda plamanii.Dar nu mi-e frig,e numai placut.Imi trag rucsacul sub cap si incerc sa adorm,dar continui sa vad flashback-urile traite.
Pentru viitorii turisti care mai veniti pe aici strangeti va rog GUNOIUL ca am mai vazut chestii aiurea de care nu vreau sa mentionez, ca nici voua nu v-ar conveni ca singurul loc de camping sa arate ca o groapa de gunoi in cativa ani.Nu e greu.Nu are rost sa ne batem joc de natura ca intr-o zi o sa isi bata si ea joc de noi si atunci o sa fie hardcore. :D next stop.... VAMA VECHE